18-
În modul TIG AC/DC, MMA reprezintă curentul I 2 la ieşire. Parametrul este măsurat
în amperi.
19-
În modul TIG AC/DC permite reglarea RAMPEI FINALE a curentului de sudură
la eliberarea butonului pistoletului; această reglare permite evitarea formării
craterului la terminarea sudurii şi permite umplerea cu material de aport în timpul
fazei de scădere a curentului.
20-
În modul TIG reprezintă timpul de POST-GAZ în secunde şi protejează electrodul
şi baia de sudură împotriva oxidării.
21-
În modul TIG AC, parametrul reprezentat indică raportul (în procent) dintre timpul
în care polaritatea curentului este pozitiv la ieşire din EN- (electrod negativ) şi
perioada totală a curentului alternativ. Cu cât este mai mare valoarea EN-, cu atât
mai mare este penetrarea (reglare în %) (TAB. 5).
5. INSTALARE
ATENŢIE!
EFECTUAŢI
CONECTARE A APARATULUI DE SUDURĂ NUMAI CÂND ACESTA ESTE OPRIT
ŞI DECONECTAT DE LA REŢEAUA DE ALIMENTARE.
LEGĂTURILE ELECTRICE ALE APARATULUI TREBUIE SĂ FIE EFECTUATE
NUMAI DE CĂTRE PERSONAL EXPERT SAU CALIFICAT.
5.1 PREGĂTIRE (FIG. D)
Înlăturaţi aparatul de sudură din ambalajul său original şi montaţi piesele aferente
prezente în ambalaj.
5.1.1 Asamblarea cablului de masă - cleşte (FIG. E)
5.1.2 Asamblare cablu de sudură-cleşte port-electrod (FIG. F) (folosire MMA)
5.1.3 Modalităţile de ridicare a aparatului de sudură
Model cu I
max=180A
2
Nu este prevăzut cu sisteme de ridicare.
Model cu I
max=250A
2
Ridicarea aparatului trebuie efectuată potrivit modalităţilor indicate în Fig. G. Acest
lucru este valabil atât pentru prima instalare, cât şi pentru întreaga durată de viaţă a
aparatului.
5.2 POZIŢIONAREA APARATULUI DE SUDURĂ
Stabiliţi locul de instalare al aparatului de sudură astfel încât să nu existe vreun
obstacol în faţa deschizăturii pentru intrarea şi ieşirea aerului de răcire (circulare
forţată prin intermediul ventilatorului dacă există); în acelaşi timp asiguraţi-vă că nu se
aspiră praf, aburi corosivi, umiditate, etc.
Lăsaţi un spaţiu liber de cel puţin 250 mm în jurul aparatului de sudură.
ATENŢIE! Poziţionaţi aparatul de sudură pe o suprafaţă plană
corespunzătoare pentru a suporta greutatea acestuia şi pentru a preveni
răsturnarea sau deplasările periculoase ale aparatului.
5.3 CONECTAREA LA REŢEAUA DE ALIMENTARE
- Înainte de efectuarea oricărei legături electrice, controlaţi ca tensiunea şi frecvenţa
de reţea disponibile în locul de instalare să corespundă cu placa indicatoare a
aparatului de sudură.
- Aparatul de sudură trebuie să fie conectat numai la un sistem de alimentare cu
conductor de nul legat la pământ.
- Pentru a garanta protecţia faţă de contactul indirect folosiţi întrerupătoare diferenţiale
de tipul:
- Tipul A (
) pentru maşini monofază;
- Tipul B (
) pentru maşini trifază.
- Pentru a fi în conformitate cu cerinţele normei EN 61000-3-11 (Flicker) se recomandă
conectarea aparatului de sudură la o reţea de alimentare care are o impedanţă la
borne inferioară valorii Zmax = 0.25ohm.
- Aparatul de sudură nu corespunde cerinţelor normei IEC/EN 61000-3-12.
Dacă acesta este conectat la o reţea de alimentare publică, instalatorul sau
utilizatorul trebuie să verifice dacă aparatul de sudură poate fi conectat (dacă este
necesar, consultaţi societatea de distribuţie).
5.3.1 Ştecăr şi priză
Conectaţi la cablul de alimentare un ştecăr conform normelor (2P + P.E) (230V); (3P +
CURENTUL PRINCIPAL
RAMPA FINALĂ
POST-GAZ
BALANCE
TOATE
OPERAŢIILE
DE
INSTALARE
P.E) (400V) şi corespunzător curentului indicat şi asiguraţi o priză de reţea dotată cu
siguranţe sau întrerupător automat; clema de împământare corespunzătoare trebuie
să fie legată la firul de împământare (galben-verde) al cablului de alimentare. Tabelul
(TAB. 1) indică valorile recomandate în amperi pentru siguranţele cu temporizare,
alese în baza curentului nominal maxim transmis de aparatul de sudură şi în baza
tensiunii nominale de alimentare.
ATENŢIE! Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate duce
la nefuncţionarea sistemului de siguranţă prevăzut de fabricant (clasa I) cu
riscuri grave pentru persoane (de ex. electrocutare) sau pentru obiecte (de ex.
incendiu).
5.4 CONECTĂRILE CIRCUITULUI DE SUDURĂ
ATENŢIE! ÎNAINTE DE EFECTUAREA CONECTĂRILOR DE MAI JOS,
ASIGURAŢI-VĂ CĂ APARATUL DE SUDURĂ ESTE OPRIT ŞI DECONECTAT DE
LA REŢEAUA DE ALIMENTARE.
Tabelul (TAB. 1) indică valorile recomandate pentru cablurile de sudură (în mm
baza curentului maxim transmis de aparatul de sudură.
5.4.1 Sudura TIG
Conectarea pistoletului
- Introduceţi cablul port-curent în borna rapidă respectivă (-/~). Conectaţi conectorul
cu trei poli (butonul pistoletului) la priza respectivă. Conectaţi ţeava de gaz al
pistoletului la racordul respectiv.
Conectarea cablului de întoarcere a curentului de sudură
- Trebuie conectat la piesa de sudat sau la bancul metalic pe care aceasta este
aşezată, cât mai aproape posibil de îmbinarea ce se execută.
Acest cablu trebuie conectat la borna cu simbolul (+/~).
Conectarea la butelia de gaz
- Înfiletaţi reductorul de presiune pe supapa buteliei de gaz interpunând reductorul
special furnizat ca accesoriu.
- Conectaţi tubul de intrare al gazului la reductor şi strângeţi inelul din dotare.
- Slăbiţi piuliţa de reglare a reductorului de presiune înainte de a deschide ventilul
buteliei.
- Deschideţi butelia şi reglaţi cantitatea de gaz (l/min) în funcţie de datele orientative
de folosire, după cum este indicat în tabel (TAB. 4); eventualele reglări de flux
ale gazului pot fi efectuate în timpul sudurii prin acţionarea piuliţei reductorului de
presiune. Verificaţi etanşeitatea tuburilor şi a racordurilor.
ATENŢIE! Închideţi întotdeauna supapa buteliei cu gaz la terminarea lucrului.
5.4.2 Sudarea MMA
Majoritatea electrozilor înveliţi se conectează la polul pozitiv (+) al generatorului;
electrozii care conţin un înveliş cu caracter acid se conectează numai la polul negativ
(-).
Conectare cablu de sudură - cleşte portelectrod
Cablul este dotat la capăt cu o clemă specială care serveşte la apucarea părţii
neacoperite a electrodului.
Acest cablu se conectează la clema cu simbolul (+) .
Conectarea cablului de masă al curentului de sudare
ŞI
Se conectează la piesa de sudat sau la bancul metalic pe care este sprijinit, cât mai
aproape posibil de joncţiunea de sudat.
Acest cablu se conectează la clema cu simbolul (-).
Recomandări:
- Rotiţi la maxim conectorii cablurilor de sudură în prizele rapide (dacă sunt prezente),
pentru a garanta un contact electric perfect; în caz contrar se poate produce o
supraîncălzire a conectorilor respectivi rezultând în deteriorarea rapidă a acestora
şi pierderea eficacităţii lor.
- Folosiţi cele mai scurte cabluri de sudură posibile.
- Evitaţi folosirea structurilor metalice care nu fac parte din piesa în lucru în locul
cablului de masă al curentului de sudare; acest lucru poate fi periculos pentru
măsurile de siguranţă şi poate avea rezultate nesatisfăcătoare pentru sudură.
6. SUDAREA: DESCRIEREA PROCEDEULUI
6.1 SUDURA TIG
Sudura TIG este un procedeu de sudură care foloseşte căldura produsă de arcul
electric care este aprins şi menţinut între un electrod nefuzibil (de Tungsten) şi piesa
de sudat. Electrodul de Tungsten este susţinut de un pistolet de sudură corespunzător
în măsură să transmită curentul de sudare şi să protejeze electrodul şi baia de sudare
de oxidarea atmosferică prin intermediul unui flux de gaz inert (de obicei Argon: Ar
99,5%) care se scurge prin ajutajul ceramic. (FIG. H).
Este indispensabil ca pentru o bună sudură, să se folosească diametrul exact de
electrod cu tipul de curent corespunzător, precum este prezentat în tabel (TAB. 4).
Protuberanţa normală a electrodului din ajutaj ceramic este de 2-3 mm şi poate atinge
8 mm pentru sudările în unghi.
Sudura se efectuează prin fuziunea celor două margini ale joncţiunii. Pentru grosimi
subţiri preparate în acest scop (de până la 1 mm circa) nu este necesară folosirea
materialului de adaos (FIG. I).
Pentru grosimi mai mari, este necesară folosirea de bare din aceeaşi compoziţie cu
materialul de bază şi cu un diametru corespunzător, şi o pregătire adecvată a marginilor
de sudat (FIG. L). Pentru o mai bună reuşită a sudurii este necesar ca piesele de
sudat să fie foarte bine curăţate, fără urme de oxizi, uleiuri, grăsimi, solvenţi, etc.
6.1.1 Aprindere HF şi LIFT
Aprindere HF
Aprinderea arcului electric are loc fără un contact între electrodul de Tungsten şi piesa
de sudat, ci printr-o scânteie generată de un dispozitiv de înaltă frecvenţă.
Această modalitate de aprindere nu implică nici angajarea electrodului de Tungsten
în baia de sudură, nici uzura electrodului şi permite o pornire uşoară în toate poziţiile
de sudură.
Procedeu:
Apăsaţi pe butonul pistoletului de sudură, apropiind vârful electrodului de piesa de
sudat (2-3 mm); aşteptaţi aprinderea arcului prin impulsurile HF, şi, cu arcul aprins,
formaţi baia de sudare pe piesă, continuând apoi pe lungimea joncţiunii.
În cazul în care apar dificultăţi la aprinderea arcului, chiar dacă se constată prezenţa
gazului şi sunt vizibile descărcările HF, nu insistaţi prea mult să supuneţi electrodul la
acţiunea impulsurilor HF, ci verificaţi integritatea de la suprafaţă şi conformaţia vârfului,
eventual reascuţindu-l la polizor.
Aprindere LIFT (Model cu I
Aprinderea arcului electric are loc prin îndepărtarea electrodului de Tungsten de piesa
de sudat. Această modalitate de aprindere provoacă mai puţine dereglări electro-
iradiante şi reduce la minimum angajarea electrodului de Tungsten, şi deci uzura
acestuia.
Procedeu:
Situaţi vârful electrodului pe piesă, apăsând uşor. Apăsaţi complet butonul pistoletului
de sudură şi ridicaţi electrodul la 2-3 mm cu câteva secunde de întârziere, obţinând
astfel aprinderea arcului. Aparatul de sudură degajă iniţial un curent I
- 47 -
max=250A)
2
) în
2
; după câteva
BASE