ron
1.6. Informaţii referitoare la zgomot
Valoarea emisiei sonore rapor-
tate la locul de muncă
1.7. Vibraţiile
Valoarea efectivă ponderată
a acceleraţiei
2. Punerea în funcţiune
2.1. Racordul electric
Aparatul de sudare cap la cap cu element de încălzire trebuie racordat
la o priză cu pământare de protecţie (conductor de protecţie). Ţineţi cont
de tensiunea de reţea! Înainte de racordarea aparatului la reţea se va
controla dacă tensiunea indicată pe plăcuţa cu datele maţinii corespunde
cu tensiunea de reţea.
2.2. Amplasarea aparatului de sudare cap la cap
Aparatul va fi livrat cu un suport de sol (1), aţa cum este indicat în fig.
1. Suportul de sol serveţte drept stativ pe timpul sudării respectiv drept
suport de amplasare. Drept auxiliar poate fi livrat ţi un suport pentru
banc, fig. 2 (2) în care aparatul poate fi fixat într-o poziţie verticală sau
orizontală.
Atenţie!
În stare fierbinte aparatul se va prinde numai de mâner (3)! Nu se va
atinge niciodată elementul de încălzire (4) sau piesele din tablă dintre
mâner (3) ţi elementul de încălzire (4)! Pericol de ardere! Pentru prote-
jarea elementului de încălzire pe timpul transportului este livrabilă ţi o
manta de protecţie din material plastic. Mantaua de protecţie trebuie
scoasă neapărat înainte de încăzirea elementului, respectiv pentru trans-
port ea se va aţeza pe elementul de încălzire abia după răcirea com-
pletă a acestuia deoarece altfel, mantaua se distruge iar aparatul se
deteriorează.
2.3. Reglarea electronică a temperaturii
Atât DIN 15960 cât ţi DVS 2208 partea 1 prescriu că temperatura ele-
mentului de încălzire trebuie să fie reglată în trepte mici. Pentru a garanta
ţi constanţa temperaturii necesare la elementul de încălzire, aparatele
sunt echipate cu un regulator de temperatură (termostat). DVS 2208
partea 1 prevede că diferenţa de temperatură raportată la comporta-
mentul de reglare trebuie să fie de maxim 3 °C. Această precizie de
reglare poate fi atinsă numai cu un reglaj electronic al temperaturii. Apa-
ratele de sudare cap la cap cu element de încălzire cu temperatură pre-
selectabilă fixă respectiv cu reglare mecanică a temperaturii nu au voie
să fie folosite la sudări conform DVS 2207.
La toate aparatele de sudare cap la cap cu element de încălzire REMS,
temperatura este reglabilă. Ele sunt livrate cu termostate electronice.
Aparatele sunt marcate distinctiv pe plăcuţa cu datele maţinii în modul
următor:
De exemplu REMS SSG 180 EE: temperatură reglabilă, termostat elec-
tronic, reglează temperatura presetată cu o toleranţă de 1 °C, deci tem-
peratura presetată pe, de exemplu, 210 °C (temperatura de sudare a
PE) va oscila între 209 °C ţi 211 °C.
2.4. Preîncălzirea aparatului de sudare cap la cap cu element de
încălzire
Dacă cablul de legătură al aparatului se racordează la reţeaua de curent,
acesta începe să se încălzească. Atât lampa de control roţie a reţelei
(5) cât ţi lampa de control verde a temperaturii (6) încep să lumineze.
Aparatul are nevoie de ca. 10 min. pentru a se încălzi. Dacă tempera-
tura presetată a fost atinsă, regulatorul de temperatură (termostatul)
instalat în aparat întrerupe alimentarea cu curent a elementului de încăl-
zire. Lampa de control a reţelei luminează mai departe. Lampa de con-
trol verde a temperaturii va lumina intermitent ţi va indica permanent
cuplarea ţi decuplarea alimentării cu curent. După încă 10 min. de aţtep-
tare (DVS 2207 partea 1), procesul de sudare poate începe.
2.5. Selectarea temperaturii de sudare
Temperatura aparatului de sudare cap la cap cu element de încălzire
este presetată pe temperatura de sudare medie pentru ţevi din PE-HD
(210 °C). Dependent de materialul ţevii de prelucrat precum ţi de gro-
simea peretelui ţevii poate fi necesară corectarea acestei temperaturi
de sudare presetate. În legătură cu aceasta se va ţine cont de infor-
maţiile producătorului referitoare la ţevi ţi fittinguri! Fig. 3 prezintă o curbă
70 dB(A) 70 dB(A) 70 dB(A) 70 dB(A)
2,5 m/s
2
2,5 m/s
2
2,5 m/s
2
cu valori de referinţă pentru temperaturile elementelor de încălzire în
funcţie de grosimea peretelui ţevii. În general trebuie respectat princi-
piul: la grosimile mici ale peretelui se tinde la atingerea temperaturii
superioare iar la pereţii groţi la atingerea temperaturii inferioare (DVS
2207 partea 1). Deasemenea ţi influenţele externe ale mediului (vară/iarnă)
pot face necesară corectarea temperaturii. Din acest motiv temperatura
2,5 m/s
2
elementului de încălzire trebuie controlată de exemplu cu ajutorul unui
aparat electric de măsurare a temperaturii suprafeţei externe. Dacă este
necesar temperatura se va corecta prin rotirea butonului de setare a
temperaturii (7). Dacă temperatura se modifică, se va ţine cont de faptul
că elementul de încălzire are voie să fie folosit abia după 10 min. după
atingerea temperaturii presetate.
3. Funcţionarea
3.1. Descrierea desfăţurării procesului
La procesul de sudare cap la cap cu element de încălzire suprafeţele
care urmează a fi îmbinate vor fi nivelate la elementul de încălzire sub
presiune după care acestea vor fi încălzite cu presiune redusă pe tem-
peratura de sudare iar după îndepărtarea elementului de încălzire vor
fi îmbinate sub presiune (fig. 4).
3.2. Lucrări premergătoare sudării
Dacă se lucrează în aer liber se va asigura că sudarea nu este influ-
enţată dezavantajos de factori de mediu nefavorabili. În cazul în care
condiţiile atmosferice sunt nefavorabile sau în cazul radiaţiilor solare
puternice, zona de lucru se va acoperi, dacă este necesar, cu o copertină.
Pentru a evita răcirea necontrolată datorită curenţilor de aer care circulă
de-a lungul ţevii, capetele ţevilor opuse locurilor de sudare trebuiesc
astupate. Înainte de sudare, capetele ţevilor imperfecte trebuiesc rotunjite
de exemplu prin încălzire cu atenţie cu ajutorul unei suflante cu aer cald.
Se vor suda numai ţevi respectiv ţevi ţi fittinguri din acelaţi material pla-
stic ţi cu aceeaţi grosime a peretelui.
3.3. Prelucrarea capetelor ţevilor
Imediat înainte de începerea procesului de sudare, capetele ţevilor care
urmează a fi sudate se vor prelucra. Capetele ţevilor trebuie să prezinte
un unghi drept ţi să fie tăiate plan. Acest lucru se poate realiza cu apa-
ratul de tăiat ţevi REMS RAS (vezi 1.1.). Eventual suprafeţele plane care
urmează a fi sudate vor fi curăţate cu un cuţit sau cu o racletă. Parale-
litatea plană a suprafeţelor de sudat nu are voie să depăţească inter-
valul menţionat în fig. 5, decalajul faţă de partea externă a ţevii trebuie
să fie de maximal 10% din grosimea peretelui. Suprafeţele prelucrate
care urmează a fi sudate nu mai au voie să fie atinse.
3.4. Etapele de lucru ale procedeului de sudare cap la cap cu
element de încălzire
La procedeul de sudare cap la cap cu element de încălzire, suprafeţele
de îmbinare vor fi încălzite pe temperatura de sudare prin intermediul
unui element de încălzire iar după îndepărtarea elementului de încăl-
zire acestea vor fi îmbinate sub presiune. Înaintea oricărei operaţii de
sudare se va controla temperatura elementului de încălzire din inter-
valul de lucru. Eventual temperatura elementului de încălzire, aţa cum
s-a descris în capitolul 2.5 se va corecta. Deasemenea înaintea oricărei
operaţii de sudare elementul de încălzire se va curăţa cu o hârtie nefi-
broasă sau cu o cârpă cu spirt ori alcool tehnic. Pe stratul de acoperire
nu au voie să se găsească impurităţi, în special resturi de material pla-
stic. La curăţarea elementelor de încălzire se va ţine neapărat cont de
faptul că stratul de acoperire antiadeziv al elementului de încălzire nu
are voie să fie deteriorat prin folosirea uneltelor.
Etapele de lucru se vor desfăţura aţa cum este descris în figura 6.
3.4.1. Nivelarea
La rivelare, suprafeţele de îmbinat se vor presa pe elementul de încăl-
zire până când s-a format un guler periferic. Pe timpul nivelării se va
aplica de exemplu pentru PE o presiune de nivelare 0,15 N/mm² (DVS
2207 partea 1).
În funcţie de diametrele diferite ale ţevilor ţi de grosimile diferite ale
pereţilor dependente de treapta de presiune necesară, trebuie calcu-
lată forţa de presiune care trebuie aplicată la suprafeţele de îmbinat
pentru a atinge această presiune de nivelare de 0,15 N/mm². Forţa de
presiune F se calculează din produsul presiunii de nivelare p ţi suprafaţa
ţevii A (F = p x A), deci suprafeţele ţevilor trebuiesc presate cu o pre-
ron